Poartă soarele în inima ta – fragment din “Pierdut și regăsit în călătoria inimii”

Atât de drag îmi e răsăritul! Atât de fericit sunt când văd apusul! Oare cum ar fi ca noi, oamenii, să fim o rază de soare ce îmbracă pădurile tainice și casele zi de zi în straie de sărbătoare? Oare cum ar fi să fim lumină caldă, călăuzitoare, mângâietoare? Frumos ar fi. Suntem toate acestea de fapt. Purtăm soarele în inima noastră. Oricâte furtuni ar veni, oricâte fulgere ar brăzda cerul nostru interior, trebuie să știm că soarele o să apară din nou și ne va dărui și mai multă strălucire. O vorbă din folclor spune că ochii ne sunt oglinda inimii. Sunt sigur că e adevărat. Ceea ce vedem este imaginea pe care o avem întipărită în inima noastră. Este chemarea ce o auzim în clipele de taină, atunci când ne rugăm.