Priceasnă

Suflet drag, ce simți în aceste momente, când iată, suntem atât de aproape de marea sărbătoare a Învierii Domnului? Poate că multe doruri te apasă, poate că grija zilei de mâine sau cea față de necunoscut nu te lasă să fii tu însuți. Poate că te simți blocat. Dacă te regăsești în gândul meu, să știi că nu ești singur. Și eu câteodată trec prin astfel de stări. Când se întâmplă asta, îngenunchez și mă rog bunului Dumnezeu să mă ierte pentru necredința mea. Câteodată plâng cu suspine adânci și nu îmi găsesc liniștea. Am fost puternic marcat de faptul că bisericile s-au închis și aproape nici un gând pe care prietenii mi l-au spus nu mi-a adus mângâiere. Cu toate astea, am înțeles că dacă continui să mă comport astfel nu fac nimic altceva decât să mă pedepsesc. Dumnezeu e oriunde și cel mai important, El sălășluiește în fiecare inimă.

Haideți să ne împreunăm palmele și să ne rugăm împreună, oriunde ne-am afla și să aducem în inimile noastre, cele mai frumoase altare, liniștea, pacea, optimismul și tot ce mai avem nevoie pentru a ne ridica capetele către ceruri. Lumea nu s-a oprit. Păsările continuă să ciripească și să ne mângâie sufletele din zori și până-n seară. Florile își desfac minunatele lor petale și se înalță frumos și demn către soare.

Împreună, până la capătul lumii.

Doamne ajută!