E inutil să mai vorbim despre destin. Să vorbim despre noi


Multe teme au fost analizate de sufletele și mințile oamenilor, dar cea mai mare temă, cea a vindecării, este expunerea propriei vieți, cea în care poți vizualiza tot ce te-a făcut să descoperi că omul e plin de momente, de vise, de încercări, de sentimente. De curând, Ștefan Apostol și-a lansat cartea Pierdut și regăsit în călătoria inimii, ce face un astfel de parcurs, al omului în lume. Vă invit la un dialog cu autorul.

Dragoș Preutescu: Ștefan, ai lucrat mai bine de doi ani de zile la o carte ce spune povestea unor momente importante din viața ta: călătoriile, prietenii, studiile, problemele de sănătate. Ce ai simțit în momentul în care ai început să scrii această carte? Dacă e să mă gândesc, ai nevoie de mult curaj să te expui, să te dezvălui celorlalți, dar în același timp, consider că aceasta e cea mai bună formă de terapie în viață. Poți vorbi cu propria persoană, poți vorbi cu cerul, cu natura, cu oamenii de lângă tine, toate, într-o formă a supraviețurii și a vindecării. Spui în una din paginile cărții, că în școala generală și în liceu ai trecut prin „toată paleta de sentimente” (p. 71). Eu spun că ultimul sentiment și cel mai mare, a fost să scrii această carte despre tine, Pierdut și regăsit în călătoria inimii.

Ștefan Apostol: La început am avut îndoieli. Mă gândeam: pot duce oare eu această călătorie interioară la bun sfârșit? Cum o să trec peste evenimentele din viața mea despre care mi-am spus în repetate rânduri că nu doresc să scriu niciodată? În sufletul meu exista un amestec compus din frustrare, poate puțină teamă, dar și încredere, curaj și disciplină; toate aceste ultime trei virtuți provenite de la nenumăratele mesaje de susținere pe care le-am primit, atât de la tine cât și de la mulți alți prieteni. În cele din urmă, aceste sentimente au învins îndoielile. Și ce bine că au învins! Căci n-a fost necesar decât să încep această călătorie minunată și iată, aceasta s-a încheiat cu bine. Așa cum bine ai remarcat, povestea vieții mele reprezintă o formă de terapie, cea mai profundă terapie pe care eu am făcut-o vreodată și am încredere că așa va fi și pentru cititori. În momentul în care m-am lăsat purtat pe aripile vindecării, povestea vieții mele a început să se țeasă. Emoții puternice au venit unele după altele. Am plâns, am râs de poznele pe care le-am comis în copilărie. Mi-am amintit cu bucurie de momentele în care am început să descopăr pas cu pas viața, dar mai ales de când am început să îl descopăr pe Dumnezeu.

Legat de paleta de sentimente pe care le-am trăit. Mi se pare extraordinar faptul că s-a întâmplat să scriu despre cele mai grele amintiri din copilărie în două sate care au o rezonanță specială, Strâmtura și Frumosu. Mă bucur enorm de mult că am ales Bucovina. Aveam nevoie de un loc încărcat de simboluri puternice, care să mă întărească și să mă călăuzească pe drumul meu.

Dragoș Preutescu: Atunci propui un bun exemplu despre cum poți înfrunta îndoielile și teama și tot ce nu este frumos în viața unui om. Sincer, am fost curios să urmăresc în cartea ta, felul în care l-ai descoperit pe Dumnezeu. Și mi-ar plăcea să ne spui mai multe, pentru că e o temă de care mulți se îndepărtează, chiar și cei care merg la biserică. Cum e „să descoperi” ce este Dumnezeu? Și am să permit să dau un pasaj din cartea ta, care ne poate face să vizualizăm sentimentele pe care le-ai exprimat în carte: „Acum plâng. Plâng neîncetat și lacrimile mele fac ca din pământul rece și gol să răsară unul după altul copaci care mai de care mai frumoși și mai înalți. Cu toții încearcă să mă mângâie cu frunzele lor pline de viață, dar sufletul meu se tânguie. Încerc să fug din lumea asta întunecată, însă ziduri grele, ce se întind ca într-o lume nesfârșită, îmi blochează accesul spre ceea ce se află dincolo și mă obligă să renunț. Cu toate acestea, trebuie să fie o cale de evadare. Mereu există una” (p. 109). Lacrimile care înalță copaci. Iată o temă la care am meditat.

Ștefan Apostol: O, ce provocare frumoasă îmi dai! Am să folosesc două pasaje din Noul Testament. Aceste pasaje îmi definesc felul de a fi, curajul, încrederea și libertatea. Toate aceste elemente îmbrățișate de credință formează personalitatea mea. Grădina sufletului meu, așa cum îmi place să spun, acolo unde cresc cele mai frumoase flori din lume: Iertarea, Bucuria, Pacea, Prietenia și Iubirea.

„Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece”.

„Uitați-vă cum cresc crinii. Ei nu torc și nici nu țes. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din aceștia. Uitați-vă la păsările cerului. Tatăl vostru ceresc le hrăneşte. Nu sunteţi voi mai de preţ decât ele?”

Să îl descoperi pe Dumnezeu înseamnă să descoperi Iubirea. Înseamnă să înțelegi că singura ta menire pe lume este aceea de a dărui și în același timp, de a crește împreună cu semenii tăi. Împreună vâslim împotriva curenților la care viața ne supune, împreună ne bucurăm de cele mai frumoase momente. Îl vom descoperi pe Dumnezeu atunci când vom reveni la noi înșine, atunci când vom cunoaște simplitatea absolută, atunci când nimic nu va mai conta în afară de aproapele nostru. Dumnezeu se regăsește peste tot: în razele de soare, în ploaie, în scânteierea valurilor marii, dar cel mai mult, în inima noastră. El stă la ușă și bate. Suntem pregătiți să îl primim? Răspunsul se află în fiecare suflet.

Dragoș Preutescu: Ai reușit să exprimi cele mai frumoase adevăruri despre Dumnezeu și îți mulțumesc pentru mesajul transmis. O să ajungem la o temă delicată din cartea ta: boala. În toți acești ani ai avut multe serii de recuperare, eu am numit aceste momente, „timpul neliniștit al bolii”. De multe ori, boala ne oprește din visele și pasiunile noastre. Urmărind tot ceea ce scrii și postezi în mediul online, am văzut că nu ai lăsat niciodată ca boala să fie o piedică pentru tine. Tot timpul ai început sau reînceput drumul căutării. Sunt multe evenimente din viața ta care s-au întâlnit cu boala. Care este cea mai dură emoție, sau cel mai dificil moment pe care a trebuit să îl depășești?

Ștefan Apostol: Cea mai dură emoție este legată de singurul moment despre care nu am putut scrie în carte, și anume ziua în care mama mea s-a recăsătorit. Știam că ziua aceea va veni, dar mă amăgeam spunându-mi că o să fiu bine, că o să fiu suficient de tare pentru a rezista 24 de ore. Însă gândurile mele au fost date peste cap încă din momentul în care au venit nașii alor mei acasă. Îmi amintesc și acum râsetele și chiuiturile care se auzeau din sufragerie. Camera mea este despărțită de camera părinților de un singur perete. Auzeam tot. La început am încercat să mă bucur și să simt și eu cumva fericirea lor. Cu cât timpul trecea însă, și durerile postoperatorii apăreau – în fiecare zi durerea era altfel, cu atât mă simțeam mai rău. Am încercat să apuc cearșaful și să îmi încleștez pumnii. Știam că n-am nici o șansă, dar am încercat. Am încercat chiar să mă dau jos din pat, dar mai rău mi-am făcut. Și atunci, aflându-mă în neputință totală, am început să plâng. Lacrimile au încetat în scurt timp însă. În vecinătatea patului aveam o carte poștală de la Catena, cu o fotografie ce o reprezenta pe Sandra Izbașa făcând un exercițiu la bârnă. Imediat mi-am amintit de modelul meu de viață, Cătălina Ponor. Mi-am impus să mă potolesc și într-un final am reușit. Alinarea mea a fost și că la un moment dat au venit părinții în cameră și am făcut o poză împreună. Aveam atât de multe să le spun atunci…

Îți dai seama cum e să vrei să îți feliciți părinții și să nu poți, fizic vorbind? E cumplit. După-amiaza acelei zile am trecut-o mai bine, deoarece a avut grijă de mine doamna menajeră ce venea la noi zilnic. Cred că cuvintele sunt de prisos după un astfel de moment.

Dragoș Preutescu: Eu sunt surprins de curajul de a povesti despre acest moment și îți mulțumesc. În carte sunt și multe mesaje primite de la prietenii tăi și oamenii întâlniți. Este un alt fel de a vorbi despre tine și despre tot ce ți s-a întâmplat. În final, sunt curios să aflu, care dintre călătoriile inițiate de tine, a reprezentat cea mai bună variantă a ta? Călătoria, cu tot ceea ce reprezintă ea, este momentul cheie al acestei cărți. Unde ai ajuns în călătoria ta?

Ștefan Apostol: Fiecare dintre călătoriile pe care le-am făcut au contribuit la devenirea celei mai bune versiuni a mea. Călătoriile în Europa de Vest au reprezentat renașterea unui suflet care în 2008, momentul diagnosticării cu epilepsie, părea că pierduse orice șansă la o viață normală. Călătoria din Croația, prima de după accidentul din 2011, împreună cu cea din Norvegia realizată în 2018, au însemnat de asemenea un restart. Un restart al curajului și al încrederii în capacitatea mea fizică. Chiar dacă asta a însemnat să nu ascult de medici mereu.

Să scriu însă despre aceste călătorii a fost greu. Nu știu dacă aș fi avut puterea să fac acest lucru fără să fi mers în Bucovina, locul care mi-a redat viața înapoi, locul care mi-a adus liniștea.

Închei acest dialog cu un gând pe care mi l-am scris în jurnal în timpul ultimei mele călătorii în Bucovina. „Aici e Acasă. Aici, pe aceste dealuri împodobite cu flori ale căror chemare și mângâiere o simt până în adâncul sufletului, mi-am găsit pacea după care am alergat atâția ani. Aici, unde dimineața văzduhul devine altar și biserică purtătoare lumii întregi, aici unde apusul țese dulce bucurie în inimile istovite, mi-am găsit dorul. Cu adevărat, sunt Acasă și n-am să mai plec niciodată!”

Stimați cititori, întrucât în acest moment nu mai am nici o carte disponibilă și nici nu a apărut pe siteul editurii din cauză că au fost puține exemplare și toate au ajuns la Iași, vă rog ca toți cei care doriți să o cumpărați să îmi scrieți aici sau pe Facebook. Am început să fac deja o listă cu precomenzi și am să vă anunț de îndată ce cartea va reapărea. Momentan este disponibilă numai în Iași, la librăria Librarium din Iulius Mall, însă va mai trebui să așteptați, din cauza ultimelor măsuri luate de MAI pentru protejarea cetățenilor împotriva coronavirus.

8 thoughts on “E inutil să mai vorbim despre destin. Să vorbim despre noi

Add yours

  1. A fost un interviu superb și emoționant.
    Felicitări Ștefan și Dragoș!
    Am citit cartea lui Ștefan și am scris și o recenzie pe care am postat-o pe Facebook. Pentru mine povestea a fost o călătorie și un pelerinaj pentru că am descoperit un om deosebit care în ciuda obstacolelor pe care i le-a pus viața în față, el nu s-a dat bătut și a continuat să lupte.
    Multă sănătate, bucurii și inspirație, Ștefan!
    Și te rog să ai grijă de tine!

    Liked by 1 person

    1. Salut! Multumesc!
      In momentul de fata numai la Iași, la Librarium Iulius Mall, asa cum am specificat.
      Insa si acolo, spatiile comerciale fiind închise, mai trebuie așteptat.
      Cand o sa apara stocul următor te anunț.

      Liked by 2 people

Leave a Reply to georgianalauragheorghe Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Create a website or blog at WordPress.com

Up ↑

Darius Ghiță

“Be your best version!”

Cabinet Individual de Psihologie "Ciucu Alexandra-Elena"

Evaluare si consiliere psihologica si experientiala a copilului, adultului, cuplului si a familiei

Crâmpeie de suflet

Citește ceea ce-ți bucură sufletul!

Simply Vegan Delight

Rețete de mâncăruri fără carne, lactate şi ouă.

~ MAINE E PENTRU TOTDEAUNA ~

~ Roxana Ologeanu ~

oliviamartagaidos.wordpress.com

Am plecat după poezie

Șoapte în amurg

Șoaptele sufletului meu

Fericirea dintr-o clipă

...asortată unui gând bun.

Valentin Mihailescu

E greu ,dar greul trece

MUST READ magazine

Un nou orizont, o altă viaţă!

Puf de păpădie

Îmi lipsești la fiecare bătaie a inimii, la fiecare clipire, în fiecare secundă și în fiecare moment al zilei!

Breath of heaven

Respiră un gând, o poezie, un sentiment...poartă-le cu tine, fă o tendință din frumosul interior.

mysoul244

"there's a hole in my soul / you can see it in my face / it's a real big place"

RADIO PROPAGANDA

"Dacă pentru a trăi trebuie să te târăști, ridică-te și mori" - Jim Morrison

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Darius Ghiță

“Be your best version!”

Cabinet Individual de Psihologie "Ciucu Alexandra-Elena"

Evaluare si consiliere psihologica si experientiala a copilului, adultului, cuplului si a familiei

Crâmpeie de suflet

Citește ceea ce-ți bucură sufletul!

Simply Vegan Delight

Rețete de mâncăruri fără carne, lactate şi ouă.

~ MAINE E PENTRU TOTDEAUNA ~

~ Roxana Ologeanu ~

oliviamartagaidos.wordpress.com

Am plecat după poezie

Șoapte în amurg

Șoaptele sufletului meu

Fericirea dintr-o clipă

...asortată unui gând bun.

Valentin Mihailescu

E greu ,dar greul trece

MUST READ magazine

Un nou orizont, o altă viaţă!

%d bloggers like this: