Târgul de fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina datează de aproape două sute de ani. Conform tradiției, acesta are loc în cel mai apropiat weekend de ziua Sfântului Ilie, celebrată în 20 iulie.

Pe vremuri, târgul începea cu doi delegați, din partea moților din Vidra de Sus și doi delegați din partea crișenilor din Bulzești, sate aflate la baza Muntelui Găina. Ritualul începea sâmbătă seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau și se veseleau. În zori, apăreau fetele nemăritate și nevestele și toată petrecerea se muta pe creasta muntelui. Dansul era obligatoriu, pentru ca flăcăii să vadă că fata nu șchioapătă.

Nici negoțul nu era neglijat. Negustorii vindeau cireșe, mere, rachiu sau oale smălțuite. Momentul cel mai important îl reprezenta târguirea fetelor. Mândrele care luau parte la târg se pregăteau ani buni, pentru că se cerea să ia cu ele și zestrea. Părinții puneau pe masă plăcintă, găini fripte și pălincă, iar tatăl băiatului se înfățișa și începea negocierile. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură aflată în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

Există o legendă a acestui munte. Se povestește că, odată, în vârful muntelui, trăia o zână frumoasă și foarte bogată. Ea avea o găina care făcea zllnic ouă de aur. O dată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou ca zestre unei fete sărace și cuminți. Oamenii, când aveau nevoie de ajutor, apelau întotdeauna la zână. Într-o zi însă, cinci tineri din Vidra, îmbrăcați în straie femeiești, s-au furișat în casa zânei și, pândind găina, au furat-o, luând cu ei și un coș plin cu ouă de aur. Se spune că în fuga lor, unul dintre flăcăi scăpă coșulețul, ouăle rostogolindu-se până în apele învolburate ale Arieșului.

Flăcăii au ascuns găina în Munții Abrudului. Supărată, zâna a părăsit pentru veșnicie acele tărâmuri, plecând spre alte zări. De atunci, tinerii s-au învățat să urce în a treia duminică a lunii iulie, pe culmea Muntelui Găina, nădăjduind că zâna va reveni.