Pierdut și regăsit în călătoria iertării


A existat până nu demult o pasiune dragă sufletului meu, plane spotting-ul. Ea a început cu adevărat din toamna anului trecut, atunci când la știrile Observator am auzit pentru prima oară depre acest job, fotografierea avioanelor.

Cuprins de un entuziasm ce ajungea dincolo de nori, mi-am cumpărat cele trebuincioase și m-am dus la aeroportul din Iași pentru a face teste. Cu cât mă duceam mai des la pistă, cu atât pasiunea de a surprinde avioanele din toate unghiurile posibile devenea increbil de puternică. După ce am trimis un e-mail celor de la Tarom în care i-am întrebat care-s pașii pentru a ajunge plane spotter și am primit răspunsul – un portofoliu cu poze, am așteptat cu nerăbdare ziua cea mare, când trebuia să vorbesc cu reprezentanții companiilor aeriene.

Plin de așteptări și motivat, m-am dus la aeroport. Acolo însă am trăit cea mai mare dezamăgire din viața mea. Răspunsurile evazive ale conducerii, faptul că nu am fost lăsat să îmi prezint pozele și CV-ul așa cum ne fusese vorba, față în față, nu cu un perete din sticlă între noi, toate astea m-au făcut pur și simplu să cad în genunchi. Am plâns, am fost deznădăjduit, am vrut chiar să îmi rup fotografiile. Dialogul cu câteva prietene m-a liniștit însă și pas cu pas am învățat să încetez a mai sta cu capul plecat. Venea Săptămâna Mare, momentul perfect pentru ca sufletul meu să se regăsească. să se liniștească.

M-am întors la aeroport în Vinerea Mare, acolo unde suferisem atât de mult. De data asta am trăit o experiență extraordinară. M-am bucurat de natură, de liniște, de glasul dulce al păsărilor, de mângâierea vântului. Am inspirat profund, mi-am ridicat privirea înspre ceruri și i-am mulțumit lui Dumnezeu. Sfântul Prohod l-am cântat acolo, în liniștea naturii, și inima mea s-a bucurat foarte.

Pierdut am fost și am fost găsit.

Deznădăjduit am fost și am ajuns să sper din nou, să fiu optimist și să trăiesc prezentul cu bucurie și recunoștință pentru ceea ce sunt.

Pedepsit m-am crezut, dar binecuvântata iertare mi-a îmbrățișat sufletul și astăzi mă simt din nou liber, mă simt împlinit.

Sunt gata să merg mai departe și voi merge mai departe, ascultându-mi mereu glasul inimii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

OrdinaryBlog

Smile! Why? Because you can!

Verde cu Ștef

Aici sunt eu, ștef și gândurile mele, dacă ai intrat din greșeală nu-i bai, important e după ce ai plecat să fi mai fericit, mai bun, mai verde :))

vara din ziua de ieri

visez fluturi, sau un oraș în care am fost cândva, dar, cel mai mult, te visez pe tine

ArtSuflet

Sufletul este precum o carte ce așteaptă să fie citită.

Aila

Nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi .

%d bloggers like this: