De la Copenhaga la Malmo

Prima zi

Odată ieșit din gara Kobenhavn H, m-am îndreptat spre locul de cazare. Am trecut pe lângă două clădiri ce mi-au stârnit curiozitatea: Ny Carlsberg Glyptotek și Grădinile Tivoli. Mai departe de acestea însă, stupoare mare! Nu tu nume la străzi, nu tu numere la străzi. Stăteam cu harta în față și mă învârteam de colo colo, obosindu-mă foarte rău. Am încercat să întreb pe trecători, dar aceștia nu mă băgau în seamă. Foarte obosit fiind și cu dorința clară întipărită în minte să nu mai revin aici vreodată, am decis să mă îndrept spre înainte, fie ce-o fi. Bine am făcut, căci nu peste multă vreme aveam să dau peste hostelul meu drag. La, la la, la, la la, la, cântam eu, pe tema celebrului serial Dallas, atunci când am văzut silueta superbei clădiri, care arăta precum celebrii zgârie-nori. Danhostel este unul dintre cele mai mari hosteluri din Europa și una dintre cele mai înalte clădiri din lume. Am fost cazat la etajul 27 al impozantei clădiri și, după o baie bună, am tras un somn de zile mari.

Copenhaga văzută din camera mea de hostel

Măi, zic, hai să vedem ce e cu orașul ăsta. Îmi iau cele trebuincioase și încep a colinda, pe la case a umbla, vorba cântecului. Primul loc pe care l-am remarcat a fost Castelul Christiansborg. Localizat pe micuța insulă Slotsholmen, palatul este alcătuit din mai multe clădiri administrative importante, și anume Parlamentul, Curtea Supremă și biroul ministrului secretar de stat. Câteva dintre camerele palatului sunt folosite de către Familia Regală daneză pentru diferite evenimente festive sau dineuri oficiale. Camerele Recepției Regale includ Sala Turnului și Sala Tronului Oval, acolo unde Regina primește pe ambasadorii veniți de pretutindeni.
Am străbătut culoarele palatului și am privit cu atenție tablourile și statuile ce împodobesc diferitele camere. N-aș putea spune că am fost impresionat de ceva anume, noi în România având prea-frumosul Peleș. Christiansburg e acel gen de castel întunecat, cu o istorie zbuciumată. Ceea ce m-a uimit și m-a lăsat fără cuvinte a fost o frescă uriașă, situată chiar în Sala Tronului. Aceasta, spunea un ghid care se afla prin preajma mea, reprezintă Apocalipsa. Am putut vedea prăbușirea Turnurilor Gemene din New York, ororile celor două războaie mondiale, răspândirea unor boli care odinioară au semănat groază în lume, precum variola sau ciuma spaniolă. Era un tablou sinistru, fără doar și poate, acea frescă.

Canalul Kobenhavn

Fiind obosit și având dureri de cap de la vremea aceasta posomorâtă, am decis să revin la hostel, dar nu înainte de a poposi câteva clipe pe malul canalului Kobenhavns. Adăpostit sub o clădire realizată în stil modern și care semăna cu un cub din sticlă, m-am așezat pe rucsac și am început să cuget:
Final de zi, așadar. O lume nouă mi s-a așternut în fața ochilor. Ploaia aceasta care cade neîncetat poate că simbolizează ceva pentru mine. Ce anume, nu pot să îmi dau seama. Totuși simt că va veni o zi în care eu voi deveni mult mai puternic decât sunt acum, voi lăsa atitudinile copilărești care mă mai încearcă din când în când și am să mă port ca un ficior voinic ce sunt.

A doua zi

A fi sau a nu fi? Aceasta-i întrebarea. Astăzi îmi doresc tare mult să pășesc prin odăile și pe culoarele secrete ale Castelului Kronborg, cel mai important edificiu de acest fel din Scandinavia și în vremurile de demult, cel mai bine apărat. De asemenea îmi doresc să calc pe urmele lui Hamlet, celebrul personaj din piesa scrisă de William Shakespeare.

M-am pregătit, m-am aranjat și am pornit în căutări de noi aventuri. Afară, aceeași ploaie neastâmpărată nu mă cruța deloc. Astfel, am încercat să ajung la castel cu un mijloc de transport. Metroul nu funcționa. Am vrut să iau un autobuz. Întrebându-l pe șofer cum pot să ajung la Kronborg, acesta îmi zise: ești în Danemarca, băiete. Trebuie să știi totul!

Nu mi-a picat prea bine această reacție, dar ce puteam să fac? Trebuia să merg înainte. Consultând repede ghidul turistic primit odată cu city pass-ul, mi-am dat seama că pot ajunge la un alt castel care părea a fi foarte frumos: Fredericksborg. Trag aer în piept și pornesc spre castel, pe care îl și găsesc destul de repede.

Castelul Frederiksborg

Situat în nordul capitalei daneze, în Hillerød, acest impresionant edificiu renascentist a fost construit în prima jumătate a secolului XVII de către regele Christian al II-lea. Începând cu anul 1878, castelul adăpostește Muzeul Național de Istorie, creat de către fondatorul companiei Carlsberg, J.C. Jacobsen. Frumoasele camere decorate cu portrete ale Familiei Regale, precum și diferitele piese de mobilier realizate cu mare migală îi invită pe turiști să le calce pragul și să cunoască astfel istoria Danemarcei.

De asemenea, castelul atrage printr-o minunată grădină realizată în stil baroc, un loc numai bun pentru a te relaxa. M-am așezat pe o bancă din această grădină frumoasă. Eram singur la ora aceea, fapt ceea mi-a permis să fiu doar eu și cu gândurile mele. M-am uitat către bolta cerească. Cerul era îmbrăcat în zale de nori grei și negri. Nu se vedea nici o urmă de lumină, nici o urmă de soare. Îmi este atât de dor de el, de mângâierea razelor sale călduroase. Câteodată mă simt singur, dar știu că nu e așa. Poate că Dumnezeu mă pune la încercare. Trebuie să învăț să îmi cultiv răbdarea și știu că în viață după o furtună vine soarele. Întotdeauna! Mă așez în genunchi pe iarba parfumată, îmi pun mâinile în zona inimii și inspir și expir profund. Simt cum toată oboseala dispare și cum rănile vechi încep să se cicatrizeze. Iată! Soarele nu m-a părăsit. El este prezent în sufletul meu și mă călăuzește neîntrerupt înspre Bine.

Cu acest gând drag, m-am ridicat în picioare și mi-am continuat călătoria, vizitând Ny Carlsberg Glyptotek, o galerie fondată în anul 1897 de Carlsberg, care constă într-o expoziție permanentă de artă antică. De asemenea, aici se află o grădină de iarnă în care se găsește o colecție impresionantă de sculpturi.

Ziua am încheiat-o făcând o plimbare prin Grădinile Tivoli. Acestea reprezintă un must have în agenda tuturor celor care vin să viziteze orașul, dar și pentru localnicii care vor să se relaxeze după o zi grea de lucru. Fondat în anul 1843, parcul a devenit treptat o atracție de top a Danemarcei și una importantă în întreaga lume, întrucât aici au venit personalități precum Walt Disney, Hans Christian Andersen sau Charlie Chaplin. Aceștia se bucurau de frumusețile locului, de numeroșii copii care frecventau parcul și care îl făceau în acele vremuri, ca și astăzi, să freamete de bucurie, de viață.

Grădinile Tivoli

În vreme ce îmi odihneam picioarele greu încercate și îmi reîmprospătam mintea și sufletul, mi-am scos din buzunar harta Interrail și am început să o studiez.
Să vedem. Sunt în Copenhaga, orașul în care trebuie să știi totul. Oare ce ar fi să ajung în Suedia, nu prea departe, la Malmo doar? Astfel aș mai avea o șansă cu depunerea CV-ului și în același timp aș cunoaște mai mult din aceste locuri de care am auzit atât de puțin. Așa am să fac.

Gara Koebenhavn H

Îndreptându-mă către gară, mi-am amintit că podul peste care urma să trec, Oresund, fusese subiectul unui episod din celebra emisiune Top Gear. Hmm, interesant, zic în gândul meu. Măi, măi, măi, ce avem noi aici. Cu siguranță o să fie frumos!

Am luat trenul spre direcția Malmo și nu peste multă vreme m-am pomenit pe minunatul pod.
Podul Oresund, deschis traficului în anul 2000, este una dintre megastructurile Europei și are o lungime de 8 km. El leagă două țări ce se află de-o parte și de alta a Mării Nordului: Danemarca, prin a sa capitală și Suedia, prin Malmo. Am traversat acest pod la orele înserării. Pentru o scurtă perioadă de timp, soarele lăsă să se întrezărească o altfel de lume, o lume întreruptă din când în când de șoaptele valurilor Mării Nordului. Deși norii se grăbeau să înghită soarele, eu, în acele momente de beatitudine, am simțit că trăiesc din nou. Așa cum am crezut, soarele e în inima mea. Mereu va fi. Trebuie doar să cred.

Podul Oresund

Ajuns la Malmo, m-am îndreptat spre port, zona care mi s-a părut a fi cea mai apropiată de gară. Malmo se mândrește cu titulatura de Orașul Parcurilor și, dintre toate orașele suedeze, aici curioșii vor putea degusta preparate unice și rafinate, gătite în cele mai grandioase restaurante. Poate că de aceea orașul este atât de vestit pentru gastronomia sa.

Fără îndoială, clădirea care întoarce orice privire din acest oraș este Turning Torso. Aceasta nu este doar cea mai înaltă clădire din țară, este cea mai înaltă clădire din Scandinavia. La deschiderea sa oficială, în anul 2005, Turning Torso era cea mai mare construcție rezidențială din Uniunea Europeană și totodată era a doua în topul celor mai înalte clădiri din Europa. Ideea de a crea acest proiect îndrăzneț i-a aparținut lui Santiago Calatrava-pictor, inginer și sculptor deopotrivă. El s-a inspirat de la o structură creată tot de el, Twisting Torso și a utilizat ca material de construcție marmura albă. Turning Torso a fost ridicat într-o perioadă în care Malmo se afla în plin proces de transformare. Cetățenii și-au dorit să se construiască un edificiu care să dăinuie peste veacuri și să se enumere printre minunile lumii contemporane.
Din punctul meu de vedere, ca explorator în devenire și fiind mare pasionat de arhitectură, istorie și mit, consider că realizarea acestei superbe clădiri a reprezentat un imens succes. Cred că suedezii sunt tare mândri. Bravo lor! Turning Torso răsare din pământ și se ridică spre nori precum un trandafir perfect.

Turning Torso

Un trandafir! Puritate, gingășie, simplitate, culoare. Vezi, Ștefan, ce frumos și ușor e să fii fericit? Trebuie doar să crezi, să te lași purtat de soare și vânt și vei cunoaște o lume de poveste, o lume care te așteaptă cu brațele deschise să o vezi. Descoperă și cucerește!

Reclame

Un comentariu la “De la Copenhaga la Malmo

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Universul astral

"Dubito, ergo cogito, cogito ergo sum."_ René Descartes

Hotels. Holiday

Best hotels and best price. Holiaday and trips

Kara Duenas

Where I document my adventures in travel, style, and food

Poteci Însorite

Munte, Excursii, Drumeții, Faună și Floră, Sfaturi Utile, MTB, Orașe și Sate

Un inger visator92

despre mine si ceea ce ne înconjoară

%d blogeri au apreciat asta: